Huna si Meditatia HOOPONOPONO

Preotii vindecatori (Kahuna) din Hawaii au descoperit ca vinovatia este cauza numarul unu a aparitiei bolii in corpurile mental, emotional si fizic. Ei au creat un ritual de vindecare, menit sa puna lucrurile in ordine.
In principiu, in Hawaii nu existau boli mentale sau fizice inainte de afluxul de vestici in insula. Astazi, puternicele tehnici de vindecare, cum este Hooponopono si intreaga cunoastere pe care o cuprinde, ies acum la lumina, fiind predate ca Huna, sau Secretele.
Hooponopono este continuitatea relatiilor. Este extrem de eficient in cazul traumelor sufletesti si al eliberarii de sentimentelor de vinovatie. Te mai prapadesti de dorul cuiva, chiar dupa trecerea anilor? Este foarte greu sa treci peste iubirea ta pentru o persoana care ti-a frant inima, sau peste moartea cuiva drag? Hooponopono pune capat acestor stari si te ajuta sa mergi mai departe, sa depasesti perioada de suferinta. Durerea este naturala si, spun unii, chiar necesara. Invinuirea de sine, razbunarea sau depresia – nu sunt. Si, in mod cert, furia si vinovatia nu fac decat sa va raneasca pe voi si pe cei din jurul vostru.
Eu am invatat Huna de la Tad James, care a locuit si a studiat in Hawaii, cu Kahuna David Bray si cu alti Kahuna, timp de 20 de ani, pana cand am fost considerat apt sa termin studiile si sa predau. Am citit, de asemenea, enorm de mult si am inclus tot ceea ce am invatat in cursurile mele si, de buna seama, in viata mea. Imi cer iertare pentru orice ganduri sau cuvinte care nu reflecta adevaratele invataturi si practici ale Kahuna.

Ce este Huna?
Huna este sistemul de cunoastere care cuprinde stravechile arte hawaiiene de vindecare, principiile spiritualitatii si codul vietii corecte. Huna este echivalentul stravechilor invataturi ale multor alte popoare indigene. In mod obisnuit, Huna era numita Ho`omana, sau crearea energiei, folosirea Fortei Vietii pentru vindecare si evolutie. Huna a fost considerata un sistem de cunoastere psiho-spirituala, ce este aplicata pentru vindecarea mintii, trupului si a sufletului si pentru conectarea cu spiritul. Un Kahuna este Cel care detine Maiestria Secretelor tuturor lucrurilor (cam cum sunt cei cu grad de Doctor in diverse stiinte). In mod obisnuit, ne gandim la Kahuna ca la un fel de preot sau vindecator spiritual, care cunoaste misterele celor trei minti ale fiintei umane: Mintea Subconstienta, Mintea Constienta si Sinele cel mai Inalt - cu o constiinta elevata; practicantii Kahuna stiu cum sa foloseasca eficient diferite tipuri de energie pentru atingerea echilibrului si a vindecarii. Iar ei stiau asta cu mii de ani inaintea lui Freud! De fapt, cea mai renumita carte despre Kahuna este cea a lui Maxwell Freedom Long, Stiinta Secreta din Spatele Miracolelor.
Hooponopono
Intelegerea modului in care actioneaza cele trei minti a determinat, probabil, initierea ritualului Hooponopono, cheia oricarei vindecari. Hooponopono inseamna, de fapt, sa faci lucrurile asa cum trebuie, just, corect – cu referire la lumea voastra inconjuratoare. Procesul de vindecare Hooponopono implica iertare, armonizare, bunavointa si eliberarea urii si a vinovatiei si eliberarea de trecut. Kahuna considera ca vinovatia genereaza cele mai multe imbolnaviri si face ca lucrurile sa mearga anapoda in viata voastra. Vestea buna este ca majoritatea vinovatiilor voastre nu este intemeiata.
In Hawaii , se considera ca exista trei feluri de greseli si ca nu toate sunt pacate, desi noi avem tendinta de a le considera ca atare!
• Prima este Hala: sa te abati de la cale, sa comiti erori, sa faci o greseala sau sa eviti adevarul. Facand astfel, poti, in mod necugetat, sa ranesti pe cineva, dar acesta nu este un pacat. Dragii mei, daca toate greselile noastre ar fi pacate, am fi in iad, nu-i asa? Dar, cui ii place sa isi recunoasca greselile? Astfel, acestea sunt impinse jos, in adancul fiintei noastre si/sau renegate, si ne pot face sa simtim nenumarate vinovatii.
• Al doilea tip de greseala este Hewa: excesul si lacomia, care nu este pacat, desi este considerata mai rea decat Hala si, cel mai adesea, va raneste si pe voi, dar, intr-un anume fel, si pe ceilalti. Hewa include si situatiile in care, avand nevoie, luati de la altii mai multa energie decat doresc ei sa va ofere.
• Cel de-al treilea tip este singurul pacat adevarat: Ino, ranirea intentionata a altei persoane si actiunile desfasurate cu ura (Notati ca sexul nu este considerat, in niciun fel, un pacat!).
Mai exista un alt fel de vinovatie neintemeiata; parasirea unei relatii, faptul ca nu actionezi din iubire, sau ca nu esti perfect. Ne auto-judecam cu asprime, si aceasta trimite un mesaj Subconstientului nostru, ca nu suntem suficient de buni si ca nu meritam prea multe. De aceea, nu ne iubim pe deplin; iar “pierderea iubirii este asociata, in mod frecvent, cu probleme de sanatate, imbolnavire si declinul calitatii vietii”.
Pacat si vinovatie
Iertarea este necesara in toate cazurile. Trebuie sa ii iertati pe ceilalti, dar, este imperativ, pentru sanatatea si starea voastra de bine, sa va iertati pe voi insiva. Acesta este secretul vindecarii depline. Poate sa mai fie nevoie de altceva, dar, cel mai adesea, ritualul iertarii, Hooponopono, are grija de rezolvarea problemelor.
Ino este, in mod cert, singurul tip de pacat care necesita iertare. Dar, cat de des va ocupati de Ino? Ganditi-va la asta. Ma aventurez sa ghicesc ca nu ati facut asa ceva de cand erati copii. Asadar, cata vinovatie purtati in voi? De mult, cel mai faimos Huna din Vest scria:
„Practicantii Kahuna stiau ceea ce psihanalistii au cercetat pana la disperare. Este vorba de faptul ca, atunci cand un om a „pacatuit”, iar Sinele inferior (Mintea subconstienta) si Sinele mijlociu (Mintea constienta) sunt de acord ca el a pacatuit, Sinele inferior poate avea ideea fixa ca pacatul trebuie pedepsit. In acest caz, Sinele inferior seteaza comanda de pedeapsa, prin boala sau accidente”.
Ideile fixe devin obsesii, iar vinovatia creeaza obsesii subtile, inselatoare, intrucat Sinele inferior nu are capacitatea de a rationa. Daca Mintea constienta preia ideea ca persoana respectiva pacatuieste si o planteaza in Subconstient, si chiar daca mai tarziu se produc schimbari in Mintea constienta, Subconstientul poate inca sa creada ca a fost un pacat. Aceasta poate da nastere bolii.
Examinati-va credintele si observati daca puteti inceta sa va mai invinovatiti singuri. Folositi-va constiinta drept calauza si nu ca pe un gardian! Daca aveti mustrari de constiinta, acestea poarta un mesaj conform caruia mai aveti posibilitati de evolutie. Considerati ca ati actionat in cel mai bun mod pe care il aveati atunci la indemana, intr-un scop bun si doar nu puteati vedea posibilitatea ca toata lumea sa castige. Pe parcursul actiunilor voastre, daca intentia nu a fost sa raniti pe cineva, era, probabil, cea mai buna abordare pentru toti cei implicati. Cu toate acestea, chiar daca schimbarea credintelor adanc inradacinate nu se realizeaza batand din palme, speranta exista: ritualul iertarii.
Iertati-va pe voi insiva (Sinele vostru Superior o face)
Actul de a cere iertare si a repara nedreptatile face parte din cultura vestica si din majoritatea religiilor. Il regasim in Catolicism (confesiunea si penitenta), la Alcoolicii anonimi (unul dintre cei 12 pasi) si in familia noastra – orice mama isi invata copiii sa ceara scuze. Judecatorii mai intelepti joaca, uneori, un rol de Kahuna, prin stabilirea unor indatoriri reparatorii, care nu numai ca rasplatesc victima, dar constituie un fel de vindecare si pentru cel care a gresit.
Daca nu va puteti convinge Subconstientul ca nu ati pacatuit, trebuie, si puteti, sa calmati lucrurile prin cainta: cerand iertare si facand un sacrificiu (probabil ca intelegerea gresita asupra sacrificiului uman in Hawaii vine din aceasta practica). Cand spun sacrificiu, ma refer la a renunta la ceva, la timp si energie pentru a indrepta lucrurile fata de cineva pe care l-ati ranit. De altfel, hawaiienii sunt invatati din copilarie sa ierte neconditionat pe oricine si sa isi ceara scuze. Emotiile reprimate, cum sunt vinovatia si furia, creeaza toxine in corpul vostru. Practicantii Kahuna spuneau ca voi nu vreti sa aveti de a face cu ele, punand vechile emotii negative in saculeti negri, pe care ii inghesuiti in corpul vostru (metafizic sau eteric). Ele blocheaza caile neuronale si energetice, astfel incat corpul nu se mai poate auto-vindeca, rezultand boala si depresia.
Ierarea de sine te poate vindeca. Iertarea altcuiva nu scuza actiunile acestuia si nici nu iti diminueaza puterea, ci te elibereaza. De ce? Pentru ca, de fapt, te ierti tot pe tine: tu esti ceilalti. La nivel spiritual, toti suntem Unul.
Si iata si vestea buna. Din punct de vedere spiritual, Mintea Subconstienta este cea care comunica cu Sinele tau Superior, cu Creatorul si cu Universul. Mintea ta Subconstienta (Sinele inferior, cum il numeste Long) nu poate face niciun rau Spiritului. In consecinta, tu nu poti pacatui fata de Dumnezeu. Mintea ta Subconstienta este prea mica pentru a putea face asta. „Nimic nu este pacat, atata vreme cat nu raneste pe nimeni”.


MEDITATIE HOOPONOPONO

De cateva ori:
Inspirati, retineti aerul;
Expirati, retineti aerul.

Draga Tata, Preaiubit Creator,
in care imi aflu odihna si salasul, si in care fiinta mea exista,
Iti multumesc pentru ca mi-ai oferit o noua zi
in care sa pot invata caile Tale,
in care sa-ti pot sluji Tie si Creatiei Tale.
Imi pare rau ca te-am uitat si ca am uitat cine sunt eu, cu adevarat,
si care este scopul meu real.
Prea-marite Doamne, te rog, iarta-ma.
Te iubesc si iti multumesc pentru iubirea ta neconditionata,
Tie, care imi reamintesti ca sunt creat dupa chipul si asemanarea Ta,
o magnifica fiinta spirituala, o splendida fiinta de lumina.
Si chiar si asa, eu Te-am uitat
si mi-am uitat menirea, de atatea ori inainte.
Eu, in mod profund si total, ma accept si ma iert pe mine
Si pe oricine altcineva care ar putea fi implicat
Si decid sa fiu mai atent in viitor.

Sine al meu cel mai Inalt, tu esti conexiunea mea cu Divinitatea,
Tu esti sursa intregii inspiratii, tu esti partea din mine care salasluieste alaturi de Creator.
Tu esti mesagerul care imi aduce gandurile de iubire ale lui Dumnezeu,
compasiunea si intelegerea.
Tu esti calauza mea interioara care asculta rugaciunile mele si le inalta in dimensiunile ceresti.
Imi pare rau daca, de-a lungul timpului, dragul meu Sine Superior, felul in care m-am purtat a pus obstacole in calea ta.
Te rog, iarta-ma.
Te iubesc si iti multumesc pentru tot ceea ce faci
pentru ca eu sa pot experimenta o viata plina de abundenta, iubire si sanatate.
Si chiar si asa, comportamentul meu si gandurile mele nu sunt intotdeauna in concordanta cu planul tau.
Dragul meu Sine Superior, cu profunzime si in totalitate, ma iubesc, ma accept si ma iert, pe mine si pe oricine altcineva care este implicat.

Draga mea Minte,
Tu esti partea din mine care imi da posibilitatea sa comunic cu lumea din afara.
Dragul meu Sine Superior,
Imi pare rau ca am acceptat ganduri negative in constiinta mea, fara sa ma opun.
Te rog, iarta-ma.
Te iubesc si iti multumesc.
Acum, decid sa fiu mai atent, drag Sine Superior, la calitatea gandurilor mele,
pentru a patrunde in dimensiunea ta.
Decid acum sa vad si sa spun bun venit gandurilor de iubire, curaj, speranta, sarguinta, protectie si compasiune.
Iti multumesc pentru ca purifici si anulezi toate gandurile negative indreptate asuprea mea si a altora.
Si chiar si asa, am permis, uneori, ca ganduri negative sa intre in mintea mea.
Dragul meu Sine Superior, cu profunzime si in totalitate, ma iubesc, ma accept si ma iert, pe mine si pe oricine altcineva care a contribuit la aceasta.

Dragi amintiri,
Voi sunteti vocea negativa a ego-ului meu, sursa tuturor dificultatilor pe care le experimentez in viata mea.
Imi pare rau ca sunteti, inca, acolo.
Stiu ca eu nu pot sa va fac sa taceti, sau sa va scot afara.
Pentru ca, daca as fi putut, as fi facut acest lucru deja, cu draga inima.
Dar, chiar si asa, voi sunteti inca acolo, aducand suferinta in viata mea.

Dragul meu Sine Superior, cu profunzime si in totalitate, ma iubesc, ma accept si ma iert, pe mine si pe oricine altcineva care a fost implicat.

Eu sunt o magnifica fiinta spirituala, o splendida fiinta de lumina
si stiu ca ii pot cere Creatorului meu sa va purifice si sa va elibereze din constiinta mea.

Acum, imi asum intreaga responsabilitate, drag Sine Superior, pentru existenta voastra, dragi amintiri, oricum ati fi voi si de oriunde ati fi venit.

Stiu ca felul in care ma comport, toate reactiile si gandurile inaintasilor mei sunt responsabile pentru faptul ca voi va aflati acolo, dragi amintiri.
Eu va iubesc si va multumesc pentru ca mi-ati oferit oportunitatea de a prelua controlul si de a realiza unificarea mintii mele.

Iar acum, te rog, drag Sine Superior, sa lasi sa plece, sa eliberezi amintirile.
Misiunea ta a fost indeplinita si nu mai este necesara.
Lasa-le sa plece, elibereaza-le.

Iar acum, il rog pe Tatal meu Ceresc, ca tu, drag Sine Superior, sa purifici toate aceste amintiri si sa anulezi toate efectele negative, in timp si spatiu.
Si chiar si asa, stiu ca sunt responsabil pentru amintirile mele.
Cu profunzime si in totalitate, ma iubesc, ma accept si ma iert, pe mine si pe oricine altcineva care a contribuit la aceasta.

De cateva ori:
Inspirati, retineti aerul;
Expirati, retineti aerul.

Cine sunt kahuna?

Cine sunt kahuna? In hawaiiana, huna se traduce prin secret, iar kahuna prin pastrator al secretului, expert, magistru. Daca vreti, kahuna reprezinta echivalentul mesterului in sistemul de bresle medieval. Orice meserie, arta sau mestesug avea proprii sai kahuna. Termenul a devenit insa cunoscut ca echivalent al samanului, vraciului, preotului. Legendele abunda in descrierea puterilor acestor kahuna, capabili sa realizeze vindecari miraculoase, sa influenteze vremea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa-si atraga prosperitatea etc.
Morrnah Nalamaku Simeona s-a numarat printre ultimii kahuna veritabili dinHawaii, fiind numita oficial in 1983 de catre autoritati drept o comoara vie a Hawaii-ului (living treasure of Hawaii). Ea a infiintat Foundation of I, o organizatie nonprofit, menita sa raspandeasca filozofia si practicile psihologice ale vechilor kahuna, inainte ca acestea sa se piarda. Metoda traditionala invatata de dr. Len de la Morrnah Simeona si aplicata cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii si nu numai, poarta denumirea de ho'oponopono, care s-ar putea traduce prin a indrepta lucrurile, a corecta o eroare.
Metoda este extraordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, fascinata de complex si maestra in a complica masiv si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alta parte, in ciuda simplitatii ei, metoda are la baza principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti in spiritul respectului pentru rational si stiintific.
Lumea este o reflectare a gandurilor noastre. Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre.
In cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se intampla in interiorul nostru. Daca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii exteriori.
• Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresivitatea respectivei persoane nu este decat proiectia in exterior a propriei noastre agresivitati refulate.
• Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci vorbele lui nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi.
• Daca ne imbolnavim, este bine de stiut ca, pentru kahuna, trupul este o casa pentru ganduri: cauza imbolnavirii rezida in negativitatea unui gand, intr-o eroare de judecata. Nu-i nimic in neregula cu erorile de judecata, declara cu umor dr. Len. Te pot omori, asta-i tot.
In viziunea unui kahuna, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. Ele incoltesc si dau roade. Trebuie sa avem grija ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevitabil, vom culege ceea ce am semanat. Vestea buna este ca orice stres, dezechilibru sau boala pot fi corectate, lucrand asupra ta. Nu este nevoie sa cauti raspunsuri sau ajutor in afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele pe care le poti obtine singur, cautand in tine insuti, sustine Morrnah Simeona.
Pentru kahuna, circumstantele exterioare sunt un barometru al nivelului nostru de constiinta. Starea de sanatate sau de boala, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau esecul nostru ori al celor din jurul nostru reflecta nivelul de constiinta la care am ajuns.
Daca nivelul nostru de constiinta se modifica, circumstantele exterioare se schimba rapid, iar nivelul de constiinta poate creste semnificativ, daca ne asumam responsabilitatea pentru tot ce se intampla in viata noastra, pentru tot ce se intampla in jurul nostru.
Vindecarea ori schimbarea incepe cu asumarea responsabilitatii. Ce inseamna sa ne asumam 100% responsabilitatea pentru absolut tot ce se intampla in viata noastra? Inseamna sa accepti faptul ca tu insuti – si nimeni altcineva – esti creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le traiesti, afirma dr. Len, constient ca declaratia sa poate fi socanta sau chiar revoltatoare pentru majoritatea oamenilor.
O idee foarte greu de digerat, intr-o societate in care ne-am obisnuit sa ne gasim scuze la tot pasul, sa dam vina pe altii pentru ce nu merge in viata noastra, sa cultivam asiduu o mentalitate de victima. Mai mult, aceasta idee este greu de acceptat si de catre persoanele considerate supraresponsabile. Caci una este sa iti asumi responsabilitatea propriilor actiuni si alta este sa iti asumi responsabilitatea pentru actele violente ale unor oameni cu care nu ai avut nimic de-a face si cu care singura legatura pe care o ai este ca locuiti impreuna in acelasi oras. Multi psihologi ar spune ca o astfel de gandire nu face decat sa ne culpabilizeze in mod excesiv.
TERAPIA IERTARII – II ... Accesul la miracol si, implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea, prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta – starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal – viata noastra se poate schimba radical.
Nu va faceti probleme. Intreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram, afirma dr. Len. Actele violente ale acelor criminali bolnavi psihic din Spitalul de Stat din Hawaii erau responsabilitatea lui, doar pentru faptul ca acestia aparusera in viata sa. Problemele lor erau creatia sa si, de aceea, tot ce a trebuit sa faca pentru a-i vindeca a fost sa lucreze asupra lui insusi, sa stearga el insusi gandurile care le-au generat. Exagerare dusa la extrem, am putea spune, chiar daca descoperirile recente din fizica cuantica par a conduce la aceleasi concluzii. Asta inseamna ca daca copiii nostri au o problema de sanatate, ceva din noi a produs acea problema; daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara, noi am facut ca acel lucru sa se petreaca; daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta.
Pare absurd. Totusi, evenimentele din viata noastra actualizeaza amintiri, tipare de actiune trecute si reactii ciudate. La urma urmei, toti am experimentat reactii care ne-au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau foarte bine – reactii in care parca nu eram noi insine, nu-i asa? Daca te confrunti cu o problema, o situatie limita, un necaz, o suferinta, intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui automat este: ce anume din ceea ce se intampla in mine a generat sau a atras aceasta problema? Apoi trebuie sa stergi gandurile care au produs respectiva problema.
Dar cum putem sti care ganduri au creat-o? Nu va faceti probleme, spune dr. Len. O parte din voi stie. Trebuie doar sa-i dati permisiunea sa o faca."Cand judec o persoana, acea persoana devine un "prizonier al gandurilor mele".
Cream lumea prin gandurile noastre, iar pentru kahuna aceasta nu este o metafora. Este o realitate. In viziunea lor – care este comuna cu cea a tuturor religiilor – Dumnezeu a creat fiinte perfecte, dar noi nu mai putem sa vedem acest lucru, fiindca intre ceea ce exista in realitate si ceea ce vedem se interpune gandul.
Noi nu mai vedem ce exista in realitate, noi nu ne vedem decat propriile ganduri. Lumea este ceea ce credem ca este, afirma Serge Kahili King, doctor in psihologie si o autoritate internationala in materie de huna. Psihologia moderna tinde sa ajunga la aceleasi concluzii, de vreme ce afirma ca oamenii nu reactioneaza la evenimentele in sine, ci la propria lor perceptie asupra evenimentelor. Mai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conformeze perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el va ajunge sa se comporte ca atare. Daca unui angajat i se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu sunt tocmai grozave, el va ajunge sa lucreze din ce in ce mai bine.
In limbajul unui kahuna, acest fenomen se exprima in felul urmator: daca eu gandesc intr-un anumit fel despre o persoana, acea persoana devine un prizonier al gandurilor mele. Asta inseamna ca el tinde sa se conformeze perceptiei mele si, mai devreme sau mai tarziu, se va comporta in asa fel incat sa-mi confirme perceptia despre el. Prin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a ceea ce gandesc despre ea si trebuie sa-mi asum responsabilitatea pentru acest lucru. De aceea, a nu judeca este singura atitudine corecta vizavi de o alta persoana.
Daca este ceva de corectat, spun kahuna, atunci acest ceva reprezinta erorile noastre de gandire. Asa stand lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne mire foarte mult ca dr. Len si-a vindecat pacientii, lucrand doar asupra lui insusi.
Ce a facut exact doctorul Len pentru a-si vindeca pacientii? Am repetat incontinuu: Imi pare rau. Te rog, iarta-ma, a declarat senin dr. Len. Asta-i tot.
De-a dreptul socant! Banuiesc ca doctorului Len ii place sa socheze, sa surpinda printr-o lovitura puternica si neasteptata, rutina noastra mentala. El spune ca oamenii, in special vesticii, gandesc prea mult. Mai exact, sunt prinsi in rutina unor programe care ruleaza inconstient. Contrar a ceea ce gandim noi, el sustine cu tarie ca intelectul nu poate rezolva problemele. Cred ca Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca "o problema nu poate fi rezolvata la nivelul de gandire care a generat-o".

CERE-TI IERTARE
De aceea, nu trebuie decat sa constientizezi problema pe care o resimti la nivel fizic, emotional, mental etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea care a atras-o, printr-un proces de cainta si iertare.” Te rog, iarta-ma ca te-am facut prizonierul gandurilor mele si fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti-am influentat in mod distructiv comportamentul” . Asa este in crestinism: ruga trebuie precedata de cainta si de cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face constientul: sa se caiasca si sa ceara iertare. Restul este treaba supraconstientului, el este armonizatorul, vindecatorul. Suntem prizonierii propriei minti si nu putem evada folosindu-ne tocmai de minte – temnicerul insusi.
Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi?
Acest proces poate fi folosit in cele mai diverse situatii: cand suntem bolnavi, cand cineva apropiat este bolnav, cand ne confruntam cu probleme profesionale, financiare, sentimentale etc.
Daca problema tine de sanatate, atunci putem spune corpului: Imi pare rau ca ti-am facut rau prin gandurile mele negative. Te rog, iarta-ma. Si repetam acest lucru cu sinceritate, pana problema dispare.
Daca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental: Imi pare rau ca ti-am creat aceste probleme prin gandurile mele. Te rog, iarta-ma. Este esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. Consecinta imediata este un sentiment de iubire, iar dr. Len si Morrnah Simeona declara ca acesta este un semnal ca vindecarea a inceput.
Probabil ca la o prima citire vei respinge aceste lucruri, pe motivul ca sunt prostii, povesti de adormit copiii. Dar kahuna afirma ca supraconstientul este receptiv tocmai la limbajul de copil, ignorand formularile savante. Interesant este ca psihanaliza a ajuns la o concluzie asemanatoare: interpretarile pretentioase, destepte, intelectualizate nu ajung la pacienti. Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil, decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta – starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal – viata noastra se poate schimba radical: renuntam la a ne complica viata inutil si ne redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi, ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor; iar calitatea relatiilor noastre se imbunatateste semnificativ.
IN LOC DE CONCLUZIE
Un medic din Statele Unite ale Americii, dr. Ira Byock, a lucrat foarte mult cu bolnavi in faza terminala si a descris experientele si concluziile sale in doua carti devenite best-seller- uri. Una dintre ele se numeste The Four Things that Matter Most (Cele ce patru lucruri, care conteaza cel mai mult) si se refera la cele mai frecvente declaratii pe care bolnavii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt:
IARTA-MA
TE IERT
MULTUMESC
TE IUBESC
Dr. Ira Bylock considera ca nu trebuie sa ajungem pe patul de moarte, pentru a folosi aceste declaratii care, in opinia sa, au un potential imens in a ne vindeca relatiile si in a ne transforma profund viata.

EU SUNT Doar Iubire

O, Prezenta Suprema a lui Dumnezeu in tot Viul, eu ma cufund pe mine si tot Viul aflat pe acest dulce Pamant in Vesnica Ta Inima a Iubirii. In mod constient sunt instrumentul care se preda pentru a fi unit cu Natura Iubirii Fiintei Tale pana in momentul in care EU SUNT o concentrare pura a Iubirii – un giuvaer viu pe Coroana Adoratiei Tale.
Cararea pe care eu merg in Viata duce doar la Iubire. Corpul meu fizic plin de Iubire devine stralucitor si invincibil. Vehiculul meu eteric ce radiaza Iubire transmuta trecutul. Iubirea din mintea mea poarta de grija ca Gandurile Tale Divine sa fie exprimate. Iubirea din sentimentele mele reafirma ca Dumnezeu este singura forta in actiune.
Pe masura ce EU SUNT cel ce gandeste, simte si isi aminteste doar Iubirea, eu stiu ca Prezenta mea EU SUNT lucreaza prin mine, radiind mai departe perfectiunea omniscientului, omniprezentului si omnipotentului meu Tata-Mama Dumnezeu, Tot Ceea Ce Este, inspre Omenire si tot Viul, pe care eu am promis sa le iubesc liber.

In aceasta stare de constienta treaza a Iubirii Divine, spiritul meu devine Duh Sfant, iar EU SUNT Iubirea lui Dumnezeu ce ajunge sa ceara acest Pamant.

Prin Iubire imi atrag toate binecuvantarile Domnului catre mine si prin Iubire eu fac sa radieze aceste binecuvantari mai departe catre tot Viul ce ma inconjoara. EU SUNT Spiritul Iubirii ce patrunde forma pana cand totul este atras inapoi in intregul indivizibil.
Simt pulsul Iubirii in tot Viul si simt continuitatea Iubirii in toate experientele pe care le-am cunoscut si trait vreodata. TOTUL este Iubire.
M-am nascut din Iubire, EU SUNT cel ce evolueaza prin Iubire, EU SUNT cel ce se Inalta din nou in Iubire.

EU SUNT DOAR IUBIRE si EU SUNT plin de Recunostinta.
Si asa este, Iubita Prezenta EU SUNT.

Cele trei porti

Cele trei porti

Un rege avea un fiu destept si curajos. Ca sa-l pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept.

- Lumineaza-ma: ce trebuie sa stiu in viata?
- Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip, dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. Citeste ce scrie pe fiecare dintre ele.
O dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti.
Nu pot sa-ti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul.
Acum du-te! Urmeaza drumul acesta drept din fata ta.

Batranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii.
Nu dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi:
SCHIMBA LUMEA.

Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc.
Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze realitatea dupa dorinta sa.
El gasi placerea si betia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii. Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara.
Anii trecura. Intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept care-l intreba:
- Ce-ai invatat tu pe acest drum?

- Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.

- Bine, zise batranul. Utilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete.
Si disparu.
Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua porti pe care statea scris:
SCHIMBA-I PE CEILALTI.
Asta era si intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustrari.
El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa.
Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum?

- Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine, prind radacina toate aceste lucruri.

- Ai dreptate, spuse batranul.
Prin ceea ce ceilalti trezesc in tine, ei te descopera in fata ta. Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie s-o urmezi.

Nu dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei porti pe care scria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI.

Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi.
El cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea in el, tot ce nu corespundea idealului sau.
Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese, dar si esecuri si rezistenta, printul il intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce ai invatat tu pe acest drum?

- Am invatat ca exista in noi lucruri pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe care nu le putem invinge.

- Asa este, spuse batranul.
- Da, dar m-am saturat sa lupt impotriva a tot, a toti si chiar impotiva mea! Oare nu se termina niciodata? Imi vine sa renunt, sa ma dau batut si sa ma resemnez.
- Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai departe, intoarce-te si contempla drumul parcurs, raspunse batranul si apoi disparu.
Privind inapoi, printul vazu in departare spatele celei de-a treia porti pe care statea scris:
ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI.
Printul se mira ca n-a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea poarta, dar in celalalt sens.
In lupta devenim orbi, isi spuse el. Si mai vazu zacand pe jos, peste tot in jurul lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi: defectele, umbrele, frica, limitele sale.
Le recunoscu pe toate si invata sa le accepte si sa le iubeasca. Invata sa se iubeasca pe el insusi, fara sa se mai compare, sa se judece, sa se invinovateasca.
Il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce-ai invatat in plus pe acest drum?

- Am invatat ca urand sau detestand o parte din mine inseamna sa ma condamn sa nu fiu niciodata de acord cu mine insumi. Am invatat sa ma accept in totalitate, neconditionat.
- Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie sa-l uiti in viata, acum poti merge mai departe.

Printul zari in departare cea de-a doua poarta, pe spatele careia scria ACCEPTA-I PE CEILALTI.
Si in jurul lui recunoscu toate persoanele pe care le-a intalnit in viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe cei pe care i-a urat, pe cei pe care i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil sa le vada imperfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il deranjau enorm si impotriva carora luptase.
Batranul intelept aparu din nou si-l intreba:
- Ce-ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum?
- Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi, nu mai am nimic de reprosat celorlati si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa-i accept si sa-i iubesc asa cum sunt.
- Bine, acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie sa-l tii minte. Continua drumul.
Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu mult timp in urma, si vazu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA.
Privi in jurul sau si recunoscu acea lume pe care a dorit s-o cucereasca, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumina si frumusetea tuturor lucrurilor, de perfectiunea lor.
Era totusi aceeasi lume de alta data. Oare lumea se schimbase, sau privirea sa? Atunci se ivi batranul, care-l intreba:
- Ce-ai invatat pe drumul acesta?

- Acum am invatat ca lumea este oglinda sufletului meu. Ca eu nu vad lumea, ci ma vad in ea. Cand sunt fericit, lumea mi se pare minunata, cand sunt necajit, lumea imi pare trista. Ea nu este nici vesela, nici trista. Ea exista, atat. Nu lumea ma necajea, ci starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa o accept fara sa o judec, fara nici o conditie.

- Acesta este cel de al treia lucru important pe care nu trebuie sa-l uiti.
Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea!
Esti pregatit sa pornesti spre ultima incercare: trecerea de la linistea implinirii, la implinirea linistii…

Clinica lui Dumnezeu

Am fost la clinica Domnului pentru un control de rutina si am constatat ca sunt bolnav:

Cand Domnul mi-a masurat tensiunea, am remarcat ca tandretea mea era foarte redusa.

Cand mi-a verificat temperatura, termometrul indica 40 de grade de anxietate.

Am facut si o electrocardiograma, iar diagnosticul a fost acela ca am nevoie de cateva transfuzii de iubire, deoarece arterele mele erau astupate de singuratate si amaraciune. Ele nu mai puteau iriga inima mea goala.

Am fost la ortoped deoarece nu mai puteam sa merg alaturi de fratele meu.
Nu puteam sa ii acord o imbratisare fraterna, pentru ca mi-am fracturat bratul, cand m-am impiedicat de gelozie.


Domnul mi-a mai descoperit o miopie din cauza careia nu puteam sa vad dincolo de aspectele negative ale aproapelui meu.

Cand i-am spus Domnului ca urechile mele au asurzit, El a constatat ca am neglijat sa ascult zilnic vocea Sa.

In marea Sa milostivire, Domnul mi-a oferit o consultatie gratuita. Astfel eu ma angajez ca, dupa ce plec de la clinica, sa nu iau decat remediile naturale pe care Domnul mi le-a prescris, in acest moment de adevar cu mine:


Cand ma ridic din pat, sa beau un pahar de recunostinta;
Inainte de a merge la munca, sa iau o lingura de pace.
La fiecare ora sa aplic o compresa de rabdare si sa inghit un vas cu smerenie.
In drum spre casa sa imi fac o injectie cu o doza mare de iubire.
Si, inainte de a merge la culcare, sa iau doua capsule de constiinta impacata.


Dumnezeu sa va binecuvanteze pe toti!

Visatorul din Oriah - intelept amerindian

“Nu ma intereseaza ce faci tu pentru a-ti castiga existenta.
Vreau sa stiu ce foc arde in tine
Si daca ai cutezanta sa visezi la realizarea a ceea ce porti in inima ta.

Nu ma intereseaza cati ani ai,
Vreau sa stiu daca iti asumi riscul sa pari nebun
In numele iubirii tale, viselor tale si aventurii care este viata ta.

Nu ma intereseaza care planeta este in careu cu luna ta,
Vreau sa stiu daca ai atins cerul propriei tale tristeti,
Daca te-ai deschis datorita tradarilor vietii,
Sau daca te-ai asprit si daca te-ai inchis de teama unui necaz viitor.

Vreau sa stiu daca poti sa te asezi cu durerea - a mea sau a ta,
Fara sa incerci sa o ascunzi, sa o micsorezi sau sa o opresti.

Vreau sa stiu daca poti sa simti fericirea - a mea sau a ta,
Daca poti dansa cu fervoare si te poti lasa complet cuprins de extaz pana in varful degetelor de la maini si de la picioare,
Fara sa spui ca trebuie sa fim atenti si realisti ca sa nu cumva sa uitam care sunt limitele fiintelor umane.

Nu ma intereseaza daca ceea ce-mi spui este adevarat,
Vreau sa stiu daca esti gata sa-i deceptionezi pe ceilalti ca sa ramai sincer cu tine insuti
Si daca poti suporta sa fii acuzat de tradare, dar sa nu-ti tradezi propriul suflet.
Vreau sa stiu daca poti sa fii fidel si deci demn de incredere.

Vreau sa stiu daca poti vedea frumosul chiar daca nu-i tocmai dragut in fiecare zi
Si daca tu poti simti ca sursa vietii tale rezida in prezenta Sa.

Vreau sa stiu daca poti trai esecurile - ale mele sau ale tale,
Si totusi sa continui sa stai drept pe marginea lacului si sa strigi catre argintata luna plina: “DA!”

Nu ma intereseaza unde locuiesti si cat castigi,
Vreau sa stiu daca te poti trezi dupa o noapte de tristete si de disperare, de indoiala sau durere
Si sa faci ceea ce trebuie facut pentru copii.

Nu ma intereseaza cine esti si cum ai ajuns pana aici,
Vreau sa stiu daca poti sa stai in mijlocul focului alaturi de mine si sa nu renunti.

Nu ma intereseaza ce ai invatat sau unde ai invatat si cine te-a invatat ceea ce stii,
Vreau sa stiu ce te hraneste din interior cand totul se prabuseste in jurul tau.
Vreau sa stiu daca poti sa ramai singur cu tine insuti
Si daca esti fericit intradevar in propria ta companie in aceste momente de vid.”

Sursa foto: https://lataifascuradu.wordpress.com/

Invitatie

Invitaţie…

De Orian Mountain Dreamer

Traducere Andrei Radulescu

Ţi-am trimis invitaţia mea,

Notă înscrisă în palma mâinii mele de focul vieţii.

Nu sări şi ţipa:”Da, asta e ce vreau, să o facem!”

Doar ridică-te în picioare în linişte şi dansează cu mine.

Arată-mi cum îţi urmezi dorinţele cele mai profunde,

Coborând în spirală în durerea din durere.

Şi eu am să-ţi arăt cum mă întind în interior şi mă deschid în afară

Să simt sărutul Misterului, buze dulci pe ale mele, în fiecare zi.

Nu-mi spune că vrei să ţii toată lumea în inima ta.

Arată-mi cum refuzi să faci rău altuia fără ca să te abandonezi

Pe tine însuţi atunci când eşti rănit, şi te temi că nu eşti iubit.

Spune-mi o poveste despre cine eşti tu

Şi vezi cine sunt eu în poveştile pe care le trăiesc.

Şi împreună ne vom reaminti că fiecare dintre noi are mereu o opţiune.

Nu-mi spune cât de minunate au să fie lucrurile....într-o bună zi.

Arată-mi că poţi risca să fii împăcat complet, de-adevăratelea cu felul

În care stau lucrurile acuma, chiar în acest moment, şi din nou

În următorul, şi în următorul, şi în următorul...

Am auzit destule poveşti cu războinici de o îndrăzneală eroică.

Spune-mi cum te fărâmiţezi când loveşti zidul,

Acel loc pe care nu-l poţi străbate prin forţa propriei voinţe.

Ce te face să te duci de partea cealaltă a zidului,

Spre fragila frumuseţe a propriei tale naturi umane?

Şi după ce ne-am arătat unul altuia cum am stabilit şi păstrat limitele

Clare şi sănătoase ce ne ajută să trăim unul lângă altul,

Hai să riscăm să ne amintim că nu ne vom opri de a iubi în tăcere

Pe acei pe care i-am iubit odată cu voce tare.

Du-mă în locuri pământeşti ce te învaţă să dansezi

Locuri în care poţi risca să dai voie lumii să-ţi rupă inima.

Şi eu te voi duce în locuri unde pământul de sub picioarele mele

Şi stelele de deasupra capului îmi întregesc inima, iar şi iar.

Arată-mi cum te ocupi de afaceri,

Fără să dai voie afacerilor să hotărască cine eşti tu.

Când le-am dat de mâncare copiilor, dar vocile din noi şi din jurul

Nostru încă mai ţipa

Că dorinţele sufletului au un preţ prea mare,

Hai să ne amintim unul altuia că-n aceste probleme nu-i vorba

Niciodată despre bani.

Arată-mi cum dăruieşti alor tăi şi lumii

Poveştile şi cântecele pe care copiii copiilor noştri ai vrea să şi le reamintească,

Şi eu îţi voi arăta cum lupt nu ca să schimb această lume, ci ca să o iubesc.

Stai lângă mine, în momentele lungi de singurătate împărtăşită,

Cunoscând atât singurătatea noastră absolută, cât şi aparţinerea noastră de necontestat.

Dansează cu mine în linişte, şi în sunetul micilor cuvinte zinilce,

Fără ca să întorci niciunul împotriva mea, la sfârşitul zilei.

Şi când sunetul tuturor declaraţiilor noastre de cele mai sincere intenţii a murit în vânt

Dansează cu mine în pauza infinită dinainte de următoarea meare inhalaţie

A respiraţiei ce ne respiră pe toţi întru fiinţă,

Fără a umple vidul, nici din afară nici dinăuntru.

Nu spune „Da!”

Doar ia-mă de mână şi dansează cu mine.....